Forul era centrul oraşului, aici intersectându-se cele două drumuri principale. Punctul de intersecţie (locus gromae) era marcat de o bază de marmură pe care se afla un mic altar.
Intrarea spre curtea forului se făcea printr-o poartă monumentală, un tetrapilum, susţinut de patru piloni (un arc de triumf dublu), pe frontonul căruia trebuie să se fi aflat inscripţia de fondare a oraşului. Curtea forului era placată în întregime cu blocuri de marmură. În centrul ei şi pe margini tronau soclurile pentru statuile din bronz aurit (care s-au păstrat doar fragmentar) sau marmură ale unor împăraţi ce au jucat un rol în viaţa oraşului sau a provinciei.
Divinitate arhaica din Italia centrala, Liber Pater era, impreuna cu perechea sa Libera, protectorul vitei de vie si al fertilitatii ogoarelor. Aceasta imprejurare a dus la asimilarea sa cu Dyonisos – Bacchus si la raspandirea cultului sau in intregul Imperiu Roman.
Aflat la circa 300 m spre nord-est de la amfiteatru templul lui Liber Pater este orientat N-S. Intrarea aflandu-se pe latura de sud era flancata de doua coloane corintice de gresie, asezate pe blocuri din aceeasi roca.
În faţa drumului roman ce trece prin colonia Ulpia Traiana există un val de pământ, care vine dinspre est şi se îndreaptă spre vest. Sub el, încă nescos la iveală, se află zidul de nord al oraşului. La fel de bine se văd zidurile de est şi de sud, ceva mai puţin păstrat este cel de vest, acoperit de sat. Zidurile au fost cercetate doar în câteva puncte, fiind scoase la iveală chiar şi două dintre turnurile de colţ, de sud-est şi de nord-est.
Imediat la intrarea în oraş se afla una dintre cele mai importante clădiri, domus procuratoris, palatul procuratorului financiar al provinciei. Acest magistrat era un personaj marcant în ierarhia provincială, practic al doilea după guvernator, care se ocupa de strângerea taxelor şi a impozitelor, cu o atribuţie importantă în plata armatei. Citeste mai mult despre Reconstituire – Domus Procuratoris de la Ulpia Traiana (Colonia Dacica Sarmizegetusa)
Forul era centrul oraşului, aici intersectându-se cele două drumuri principale. Punctul de intersecţie (locus gromae) era marcat de o bază de marmură pe care se afla un mic altar.
Intrarea spre curtea forului se făcea printr-o poartă monumentală, un tetrapilum, susţinut de patru piloni (un arc de triumf dublu), pe frontonul căruia trebuie să se fi aflat inscripţia de fondare a oraşului. Curtea forului era placată în întregime cu blocuri de marmură. În centrul ei şi pe margini tronau soclurile pentru statuile din bronz aurit (care s-au păstrat doar fragmentar) sau marmură ale unor împăraţi ce au jucat un rol în viaţa oraşului sau a provinciei.
Divinitate arhaica din Italia centrala, Liber Pater era, impreuna cu perechea sa Libera, protectorul vitei de vie si al fertilitatii ogoarelor. Aceasta imprejurare a dus la asimilarea sa cu Dyonisos – Bacchus si la raspandirea cultului sau in intregul Imperiu Roman.
Aflat la circa 300 m spre nord-est de la amfiteatru templul lui Liber Pater este orientat N-S. Intrarea aflandu-se pe latura de sud era flancata de doua coloane corintice de gresie, asezate pe blocuri din aceeasi roca.
Situat la circa 100 m de latura nordică a zidului de incintă al oraşului, amfiteatrul, constituie cea mai impunătoare construcţie.
După retragerea armatei şi a administraţiei romane la sud de Dunăre, în 271-275, amfiteatrul de aici va fi blocat de către o populaţie romanică cândva în sec. IV. Zona din exterior este dominată de construcţia gigantică a amfiteatrului (88 x 69m), dedicat atât de îndrăgitelor spectacole cu lupte de gladiatori, dramă, mimă, sport etc. Toate aceste spectacole se desfăşurau în harena (arena), astăzi acoperită cu iarbă, la acea vreme presărată cu nisip sau rumeguş, pentru a absorbi sângele.
Ultimele Comentarii