Dealul Cetatuia, cu cetatea de pe culmea sa(541m), formeaza un inedit punct de paza, deoarece permite vedere la mare departare si are un plasament foarte bun, aflandu-se la intrarea în masivul muntos, acolo unde valea Apei Gradistei se îngusteazã deodatã.
Sistemul de aparare al cetatii se baza pe succesiunea a trei tipuri de fortificatii : valuri de pãmant, un zid de piatra gros de 3 m, flancat de trei bastioane si o dubla palisada ce înconjoara partea de sud a înaltimii.
Platoul cel mai inalt este ocupat de doua turnuri-locuinta construite din blocuri de piatra si caramizi, la care se ajungea urcând pe o scarã monumentala. Aici se mai gasesc si urmele baracilor soldatilor din garnizoana si un turn de observatie.
Pe terase au fost identificate sanctuare(lacasuri de cult) si rezervoare de apa. Cetatea a fost distrusa în urma celui de-al doilea rãzboi de cucerire a dacilor de catre romani (105-106 d.Hr.), dar nu a mai fost refacuta.
Urmînd traseul pe la Calan, Bosorod, pe Valea Luncanilor se înalta masivul stâncos pe care se afla cetatea Piatra Rosie, la 823 m înaltime. Accesul este posibil doar pe partea de est a cetatii. Pe aceeasi latura de est gasim 5 terase, o alta pe latura de nord, iar platoul superior fortificatia propriu-zisa. Un prim element de fortificatie îl constituie turnul, care se gaseste pe saua de acces spre cetate, care era si punctul de patrundere si în interiorul acesteia. Turnul era de 11,5x 11,5 m, având baza lucrata din ziduri de blocuri de calcar cu emplecton(umplutura) din piatra si pamânt; ele continuau cu caramida în partea de sus; acoperisul era din tigla.
Clip de introducere a softului educational ISTORIE III. Clipul cuprinde prezentarea 3D a cetatii Piatra Rosie, Blidaru si Costesti.
Realizatori: Juglea Stefan, Nistor Andrei, Stencoane Alexandru, Serban Silviu, Toplician Andrei.
O cetate cat istoria neamului.
Dupa ce sistemul de fortificatii din Muntii Orastiei a cazut, o parte a soldatilor au distrus si cetatea de la Ardeu. “Si aici am gasit destule urme ale furiei romanilor. Turnul locuinta a fost incendiat si probabil ajutat sa cada. Am gasit la sapaturi pamantul ars in jur, dar am gasit si o parte din usa turnului cu feroneria si patru chei de fier. Dupa ce am gasit, este clar ca dacii de aici au opus rezistenta romanilor chiar daca cetatile din Muntii Orastiei erau cucerite”, povesteste seful de santier. Citeste mai mult despre Reconstituiri Cetatea Ardeu – Radu Rosian
Forul era centrul oraşului, aici intersectându-se cele două drumuri principale. Punctul de intersecţie (locus gromae) era marcat de o bază de marmură pe care se afla un mic altar.
Intrarea spre curtea forului se făcea printr-o poartă monumentală, un tetrapilum, susţinut de patru piloni (un arc de triumf dublu), pe frontonul căruia trebuie să se fi aflat inscripţia de fondare a oraşului. Curtea forului era placată în întregime cu blocuri de marmură. În centrul ei şi pe margini tronau soclurile pentru statuile din bronz aurit (care s-au păstrat doar fragmentar) sau marmură ale unor împăraţi ce au jucat un rol în viaţa oraşului sau a provinciei.
Divinitate arhaica din Italia centrala, Liber Pater era, impreuna cu perechea sa Libera, protectorul vitei de vie si al fertilitatii ogoarelor. Aceasta imprejurare a dus la asimilarea sa cu Dyonisos – Bacchus si la raspandirea cultului sau in intregul Imperiu Roman.
Aflat la circa 300 m spre nord-est de la amfiteatru templul lui Liber Pater este orientat N-S. Intrarea aflandu-se pe latura de sud era flancata de doua coloane corintice de gresie, asezate pe blocuri din aceeasi roca.
În faţa drumului roman ce trece prin colonia Ulpia Traiana există un val de pământ, care vine dinspre est şi se îndreaptă spre vest. Sub el, încă nescos la iveală, se află zidul de nord al oraşului. La fel de bine se văd zidurile de est şi de sud, ceva mai puţin păstrat este cel de vest, acoperit de sat. Zidurile au fost cercetate doar în câteva puncte, fiind scoase la iveală chiar şi două dintre turnurile de colţ, de sud-est şi de nord-est.
Imediat la intrarea în oraş se afla una dintre cele mai importante clădiri, domus procuratoris, palatul procuratorului financiar al provinciei. Acest magistrat era un personaj marcant în ierarhia provincială, practic al doilea după guvernator, care se ocupa de strângerea taxelor şi a impozitelor, cu o atribuţie importantă în plata armatei. Citeste mai mult despre Reconstituire – Domus Procuratoris de la Ulpia Traiana (Colonia Dacica Sarmizegetusa)
Ultimele Comentarii